Bio-BLOG | Delly World

        OlimpiAde-le            În clasa a XIIa, după  patru ani de reușite și decepții în materie de concursuri județene, am pornit iarăși în aventura numita O limpiada  de limbă și lit eratură română,   etapa națională de la Arad. Era pentru a treia oară când participam la etapa națională, pe parcursul anilor de liceu, însă de fiecare dată părea să fie un miracol și un fel de fata morgana care avea talentul să se îndepărteze destul de mult până când devenea o țintă intangibilă . Eram destul de dezumflată după eșecul din clasa a XIa când ratasem naționala și bocisem o noapte întreagă pentru câtă suferință a putut să-mi aducă Letopisețul Țării Moldovei și chiar Grigore Ureche, personal:)). Fie vorba între noi, nu știu de ce mă ocupam cu astfel de lucruri în anii când ar fi trebuit să mă intereseze chestii mai pragmatice.       În altă ordine de idei, nu am fost niciodată o persoană care să se poată detașa uș...

Concursul de ‘moștenitoare’             La 15 ani , odată cu  începutul  liceului, aveam să trăiesc una dintre cele mai provocatoare experiențe artistice de până atunci. Deși eram oarecum obișnuită cu scena pentru că participam deja alături de orchestra de copii a clubului la majoritatea spectacolelor , aveam și câteva premii în palmares câștigate la concursurile locale de muzică populară și mă remarcasem câtuși de puțin în peisajul artistic din zonă,  participarea la cel mai cunoscut concurs televizat de folclor din țară îmi dădea fiori.        De cele mai multe ori e mai bine să nu știi ce urmează să ți se întâmple, mai ales dacă ești o fire suspicioasă, neîncrezătoare și extrem de negativistă.  Știam despre ce e vorba dar nu vizualizam  sau nu anticipam  deloc amploarea, luminile,  publicul, emoțiile imense , presiunea din culise, primul contact cu exigențele unei televiziuni nați onale și toate impl...

          Pistilul de nota 10                  Scena de la matematică a trebuit să se repete.  Și la alte materii, î n altă formă, intensitate, proporție.. .dar să se repete. Ajunsesem să mă conving din ce în ce mai mult de faptul că nu sunt un elev strălucit, că nu sunt ca alți elevi care excelează la toate disciplinele, că nu sunt în locul potrivit, că tot ce trăisem până în clasa a VIIIa, toate încurajările și susținerile nu fuseseră decât o minciună care să mă ajute să-mi continui studiile obligatorii. Și, dacă aș fi făcut o socoată justă, dreaptă pe cât posibil, având în vedere antecedentele  mele la calcule , în afară de limba română, engleză , muzică  și vreo două opționale, eram un elev  slab, cu rezultate trase de păr . Ah, era să uit! Mai aveam un domeniu unde stăluceam.   La  biologie, unde învățam papagalicește lecția pe din afară  și apoi o spuneam pe toată dintr-o răsuf...

  Ora de matematică       În  clasa  a 9a  eram  o adolescentă  străvezie, nu prea interesată de aspectul ei exterior, de sociali zare, de relații, de ieșiri la suc  cu băieții  sau de alte vicii pe care le încercau tinerii de vârsta mea. Mi  se părea că toate astea m-ar di strage de la ceea ce aveam eu cu adevărat de făcut, de la misiunea mea și oricum ar fi fost în zadar pentru că nu mă vedeam o frumusețe sau o tipă cool,  având  dinții  ușor înnegriți și  strâmbi în față și o cicatrice destul de urâtă pe piept care nu îmi permitea să port bluze cu decolteu . Aveam  și câteva kilograme în plus pentru acei  blugi mulați cu talie joasă și curea pe care îi ochisem de la intrarea în tr-un magazin  și,  pe care,  până să îi probez, îi crezusem  piesa de rezistență din toată garderoba mea de boboc. Mă înșelam destul de des sau mă pierdeam între vis și realitate când venea vorba de l...